Cartea nuntii de G. Calinescu

Cronologic, "Cartea nuntii"(1993)este primul roman al autorului,dar cartea poate fi discutata si ca o anticipare a operelor ulterioare, a structurii epice inghegate.In acest roman toate temele calinesciene sunt prefigurate.De aici,din focarul celui dintai volum, pleaca razele care vor produce incendiile cu splendidul arabesc al luminilor.
Cu Cartea nuntii, G. Calinescu incepe studiul seriilor caracterologice. Ambitia de a defini si clasifica il impinge spre cercetarea vietii morale. Din primele pagini din tren , iritarea tanarului Jim porneste de la neputinta de a integra categorial portretul unei fete:"Ascunsa intre palme,fata contemplativa ii ramanea nedefinita in liniile ei morale".Viziunea clasicista asupra tipurilor guverneaza dintru inceput proza lui G. Calinescu. Matusile lui Jim deschid sirul profilurilor gogoliene, cu care e impanzita opera epica.Nu e greu de stabilit inrudirea intre aceste locatare ale "casei cu molii" si membrii familiei Tulea(Enigma Otiliei) sau reprezentantii cercului lui Saferian(Bietul Ioanide) ori invitatii Sericai Baleanu(Scrinul negru).Portretele sumare, dar frapante, din Cartea nuntii vor fi apoi dezvoltate, nuantate, travestite, sub diverse forme, fara ca filiatia fundamentala sa dispara.Ceea ce salveaza personajele de rigiditate si arbitrar este decizia autorului de a zugravi procesul deformarii ca o traversare de la normal spre anormal, ca o iesire din fagasul comun.Concentratia pe o singura dimensiune nu apare ca o ipostaza fireasca a personalitatii umane, ci ca un efect nevast al unei abrevieri.

Clanul-criteriile de autoritate

Cartea nuntii este monografia familiei vazuta ca institutie.Spiritul de autoritate il reprezinta tanti Ghenca.Intepenirea in respectarea traditiei, setea de dominatie necenzurata de indoieli, sunt garantii de stabilitate.Imbracata cu ingrijire, cu parul frizat, tanti Ghenca are un profil icteric si sarcastic.Este instanta suprema a "casei cu molii";ea sanctifica initiativele si vegheaza tiranic la mentinerea disciplinei.In desele dispute nu admite replica, are intotdeauna ultimul cuvant.La masa digera mancarurile cu gesturi marunte, incet, obiectiv,protocolar, cu o siguranta de sine care impune. Tanti Ghenca este o Aglae(Enigma Otiliei) mai putin intreprinzatoare si intriganta.In timp ce matusile lui Jim pedepseste orice tendinta centrifugala, aliata lui Stanica Ratiu urzeste ea insasi planuri matrimoniale pentru fiica ei. Tanti Ghenca nu e inca stapana familiei, rol in care din ce in ce mai accentuat se vor erija Aglae sau Hangerlioaica.Pe aceasta scara a reactiilor batrane printesa din Scrinul negru beneficiaza de sfera cea mai larga in exercitarea capriciilor despotice .Autoritate senioriala acceptata, tanti Ghenca nu paraseste totusi incinta casei.Veleitatea Hangerlioaicai de a fi capetenie de trib, de a mari suprafata de stapanire, se incheie intr-un comic burlesc.In Cartea nuntii G.Calinescu nu descrie aviditatea de dominatie publica(Pomponescu-Bietul Ioanide), fiindca termenii conflictuali se afla, deocamdata, doar in interiorul relatiilor de familie.
Revers al spiritului autoritar docilitatea e o arma de aparare. Trecand prin odaile intunecoase tanti Lisandra manifesta o sfiala vinovata .Un ochi avizat ghiceste dorinta reprimata si rusinea ca simte aceste porniri.Tanti Lisandra este ca si Aurica,fiica Aglaei, torturata de ideea maritisului, deci a evadarii din "casa cu molii".Nu are tupeul inconstient al odraslei familiei Tulea care acosteaza barbatii pe strada.Tanti Lisandrina e inhibata de privirile scrutatoare ale celorlalte matusi.In cele din urma ea reuseste sa "scape de sub escorta".
Un pilon al spiritului autoritar este sentimentul pasiunii.Familia se bizuie pe formele de putere acumulata.Exercitiul acapararii si conservarii naste prin degradare avaritia.Psihologia avarului are o semnificatie aparte in galeria tipologica a lui G.Calinescu.In casa matusilor lui Jim, tanti Mali implica o severa vamuire financiara chiriasilor, si scoate pe ascuns mobila buna din incaperile lor, inlocuind-o cu mese schioape, oglinzi sparte,petice de covor.Tanti Mali strange cu selectie orice gaseste: chibrituri, jurnale, mucuri, recurgand chiar la furt. In lazile matusii se gasesc carbuni, cuie, lumanari, jucarii , praline.Mai tarziu, profesorul Culimanescu (Bietul Ioanide) va manifesta aceeasi diversitate in ocupatiile de colectionar. Matusile lui Jim prevestesc oate directiile in care se va materializa instinctul acapararii la avarii lui G.Calinescu:tanti Ghenca, aidoma lui Sufletel aduna inele cu broderie complicata, cercei masivi si lanturosi,agrafe.Tanti Magdalina opteaza ca si Hagienus pentru table de alama, cupe, sfesnice, linguri de argint,ibrice, talere.Polivalenta in depozitari este, cum am vazut, tanti Mali.
Avaritia mineaza actele de umanitate elementara.Tutorele Otiliei, mos Costache, taraganeaza inmanarea cadoului,pe care cu bune intentii il rezervase fetei; tanti Mali scoate dintr-o lada un sal turcesc ros de umezeala ca sa-l ofere ca dar de nunta sotiei lui Jim. Pe drum se razgandeste si-l taie in doua,pastrand pentru sine o jumatate. In Cartea nuntii , zgarcenia nu depaseste totusi aspectele benigne. MAtusile lui Jim nu actioneaza din dorinta de a face rau, de a sustrage averile altora. Cupiditatea apare abia la mos Costache.El vrea sa-i intimideze pe cei care urzesc planul de a inhata mostenirea (Aglae, Stanica,Ratiu)dar trece si prin tainice placeri cand se consacra operatiilor de camata si de strangere a banilor."Insa un avar poate sa fie nu numai simpatic, ci chiar adorabil nu pentru avaritie,desigur.Depinde de latura umana din care il abordam-scrie criticul G.Calinescu.Aspectul adorabil al matusilor lui Jim nu e inca dezvaluit.De o scleroza a spiritului sufera si locatarele "casei cu molii".
Obiectele inmagazinate un intra in circuitul vietii.Ele zac inutile , putrezite prin neintrebuintare. Singura lor menire este cea de a intretine o iluzie.Astfel matusile lui Jim se retrag intr-un univers inchis, incremenit si nu manifesta nicio curiozitate pentru ceea ce se petrece in afara. De aceea in "casa cu molii" cei care circula prin oras si au antenele deschise (domnul Silivestru Popescu) nici nu se bucura de vreo consideratie.Lenea, inactiunea sunt considerate o virtute, deoarece echivaleaza cu ignorarea timpului.Intemeiata pe asemenea principii, familia e o sursa a degenerarii.
In afara unor referiri fatise,

Cartea nuntii

cuprinde si in adanc o argumentatie sociologica a recluziunii.



Grafio-tipurile feminine sunt dispuse astfel:
a)Medy-Erminia-Mini
b)Lola-Ioana-Mihaela
c)Dora-Sultana-Cucly